If you can dream—and not make dreams your master;
If you can think—and not make thoughts your aim,
If you can meet with Triumph and Disaster
And treat those two impostors just the same:.
If you can bear to hear the truth you’ve spoken
Twisted by knaves to make a trap for fools,
Or watch the things you gave your life to, broken,
And stoop and build’em up with worn-out tools;

If you can make one heap of all your winnings
And risk it on one turn of pitch-and-toss,
And lose, and start again at your beginnings,
And never breathe a word about your loss:
If you can force your heart and nerve and sinew
To serve your turn long after they are gone,
And so hold on when there is nothing in you
Except the Will which says to them: “Hold on!”

If you can talk with crowds and keep your virtue,
Or walk with Kings—nor lose the common touch,
If neither foes nor loving friends can hurt you,
If all men count with you, but none too much:
If you can fill the unforgiving minute
With sixty seconds’ worth of distance run,
Yours is the Earth and everything that’s in it,
And—which is more—you’ll be a Man, my son!

by Rudyard Kipling

Le-aşteaptă brazda cea de rod,
Le-aşteaptă firul ce-l va strânge
Şi-l va rodi în alt norod,
Ce sus pe stâncă iar va plânge.

Durerea, când e din prea plin,
Când e din inimi de iubire,
Va naşte iar în cei ce vin
Acelaşi dor spre curăţire.

Când lacrimi se ivesc în ochi
Şi când în suflet cad suspine
Nu dispera şi nu te opri
Atâţia alţii depind de tine !

by Daniel Branzei

o voce de exceptie, o melodie pe care o indragesc mult!
vestea ca Madalina Manole nu mai este m-a intristat mult!

În toiul luptelor nebune,
Pe rana inimii ce moare
Nădejdea vremilor mai bune
Răsare pururi ca o floare.

Din tot ce mi-a-nflorit vreodată,
Ea singură purta-va roade,
Azi, când grădina-i scuturată
Şi toată floarea stearpă-mi cade.

Zadarnic firea mă striveşte
Mereu sub aspra-mi suferinţă,
În mine pururi încolţeşte,
Mai viu, obstească năzuinţă.

Şi-n van m-abate-n jos furtuna
Şi strâns ma ţin cătuşe grele,
În mine lumea-şi încearcă-ntr-una
Avântu-i veşnic către stele!

Din mii de gânduri turburate
Un vis curat mi se încheagă,
Precum din spume sfărâmate
Ieşit-a Venera întreagă!

by Vasile Voiculescu

by Zorica Latcu

-Ce te surprinde cel mai mult la oameni?

Dumnezeu a raspuns:

-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tânjesc sa fie copii; ca îsi pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi îsi cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.

Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:

-Ca un parinte, care sunt câteva din lectiile de viata, pe care ai dori sa le învete copiii Tai?

-Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi.

-Multumesc pentru timpul acordat..am zis umil. Ar mai fi ceva: ce ai dori ca oamenii sa stie?

Dumnezeu m-a privit zâmbind si a zis:
-Doar faptul ca sunt aici, intotdeuna…

Adevarul doare si pentru asta sunt multi cei care vor sa il ignore. . Am aflat si eu din presa de declaratiile ministerului de sanatate, cum ca reactiile mele nu sunt postvaccinale, ca analizele prelevate atesta afirmatiile lor. Sunt medici care au afirmat verbal ca simptomatologia mea este una post vaccinala dar nu au avut curajul sa o afirme si in scris. Din pacate inca nu s-a inventat aparatul care sa cuantifice starile mele, e ca si cum ai incerca sa demonstrezi o migrena. Toate testele de sange, Rmn-urile facute cat si punctia lombara atesta faptul ca am fost si sunt neurologic sanatoasa iar daca se gasea ceva sigur s-ar fi spus ca aceea este cauza problemelor mele. Nu mai conteaza acum daca sunt sau am fost alergica la ceva, nu conteaza acum cat de bun este vaccinul… pentru mine insa conteaza modul in care a fost tratat cazul meu si interesul acordat sanatatii mele.
Este posibil ca intr-o tara in care se afirma cu vehementa ca vaccinarea trebuie facuta in masa, ca riscurile sunt infime… in momentul in care exista un caz cu reactii severe sa fiu trimisa de la Ana la Caiafa si sa fiu tratata ca o labila psihic? Unii m-au facut isterica, altii afimau ca o persoana bolnava nu zambeste! Sa stiti ca zambetul celui care sufera este mai dureros decat lacrimile celui care plange… si am zambit pentru ca daca pentru toti ceilalti eram doar “femeia de 30 de ani” pentru parintii mei sunt “fiica” pentru sotul meu sunt “partenera de viata” si pentru copilul meu “mama”!
In loc sa fiu ajutata am ajuns sa fiu blamata si criticata… de ce? Pentru ca am indraznit sa fiu singura din 13.000 de vaccinati din Arad care are reactii severe pe o perioada asa de lunga.
Diagnosticul la internare a fost unul pripit si ca urmare mi s-a dat un tratament gresit care, dupa multe controverse a fost schimbat si din nou mi s-a administrat un tratament la fel de gresit si pot sa afirm asta pentru ca starea mea nu s-a ameliorat deloc in timpul internarii mele la Arad.
Daca pe medici ii condamn, pe asistente le laud pentru ca si-au dat tot interesul sa fiu tratata bine.
Vrem sau nu vrem sa recunoastem, sistemul nostru de sanatate are multe sechele, este limitat si plafonat mai ales ca nu aveau precedent pentru un caz ca al meu… dar decat sa ma foloseasca pe mine ca si cobai cred ca ar fi trebuit sa recunoasca aceste aspecte.
Ca urmare a acestor lucruri am decis impreuna cu familia sa caut ajutor in afara granitelor… si asta am si facut!
La Clinica din Szeged am fost preluata de o echipa de profesionisti care au incercat sa gaseasca un diagnostic, aici mi s-au facut noi teste si analize. Pot spune ca aici am fost tratata cu mult respect, orice aspect al sanatatii mele a fost notat si tratat corespunzator.
A fost greu de pus un diagnostic… daca pe fisa de internare s-a scris sindrom postvaccinal si sindrom de demielinizare, la externare medicii au fost reticienti in a stabili un diagnostic concis si asta pentru ca au aflat intre timp de controversele din tara legate de cazul meu… astfel ca la diagnostic au scris: mialgie, parestezie, mononeuropatie multipla iar in urma electromiogramei s-a gasit un lejer grad de demielinizare motorie…tinand cont ca s-a efectuat in a 20-a zi de la vaccin nici nu ma mir, pentru ca durerile mele musculare incepusera deja sa se atenueze si ma tot intreb de ce medicii romani nu mi-au facut acest test!
In concluzie… reactiile mele postvaccinale au fost o coincidenta sau nu? Va las pe dvs. sa decideti… eu una stiu ca am suferit mult in urma acestui vaccin si nu il pot recomanda si altora.
Singurul lucru de care ma consider vinovata este increderea acordata celor care au incercat din rasputeri sa ne convinga ca acest vaccin este testat si reactiile lui sunt minore.
Am decis sa ma vaccinez pentru a-mi proteja copilul de 8 ani de virusul ce a panicat atata lume si defapt nu am facut altceva decat sa starnesc panica, ingrijoare si suferinta in familia mea!

Nu mai conteaza acum daca sunt sau am fost alergica la ceva, nu conteaza acum cat de bun este vaccinul… Nu mai conteaza…

Acum conteaza doar cat de mult isi ofera altii interesul pentru sanatatea mea si al celorlalti ca mine.

Link RealitateaTV.

Zambesc, ma bucur de soare

Chiar si printre dureri imense de picioare.

Sunt bine, ma bucur alaturi de tine

Visez, intinsa pe spate

Chiar daca te vad plangand  in soapte.

Sunt bine, desi incercanata de nesomn

Sper, ca vor trece toate

Chiar daca doctorii zic ca mai am 7.

Nu mai plange  iubitul meu!

Zambeste ca ma ai langa tine

Viseaza zile mai senine

Spera ca ma voi face in curand bine!